Exercitiul intensiv stimuleaza comunicarea dintre muschii scheletici si tesutul adipos, regland fin metabolismul si imbunatatind performanta, sugereaza cercetarile la soareci si oameni. Descoperirea poate duce la noi tratamente pentru bolile metabolice asociate imbatranirii si obezitatii.
Cercetatorii din Brazilia au descoperit ca exercitiul aerob declanseaza eliberarea de molecule de semnalizare in fluxul sanguin care elibereaza mai multa energie pentru a fi utilizata de muschi.
Cercetarile anterioare au descoperit ca imbatranirea si obezitatea afecteaza productia acestor molecule de semnalizare, cunoscute sub numele de microARN. Acest lucru creste probabilitatea de boli metabolice, cum ar fi diabetul si dislipidemia.
Vestea buna este ca exercitiile fizice pot ajuta la evitarea acestor conditii prin intensificarea productiei anumitor microARN-uri.
Program de exercitii cu banda de alergat
Cercetatorii de la Universitatea din Campinas Institutul de Biologie din Sao Paulo, Brazilia, au colaborat la o serie de experimente cu cercetatori de la Universitatea din Copenhaga din Danemarca si Universitatea Harvard din Cambridge, MA.
Au inceput prin a pune soareci pe o banda de alergat timp de 60 de minute pe zi timp de 8 saptamani. Pe masura ce soarecii au devenit mai in forma, cercetatorii au marit viteza si panta benzii de alergat.
La sfarsitul programului de formare, cercetatorii au descoperit o crestere semnificativa a productiei unei proteine numite DICER in celulele grase ale animalelor. Aceasta crestere a fost corelata cu reducerea greutatii corporale a soarecilor si a cantitatii de grasime viscerala din abdomenul lor.
DICER este o enzima care permite celulelor adipoase sau adipocitelor sa produca molecule de semnalizare microARN. Acestea la randul lor pun mai multa energie la dispozitia muschilor.
Cand oamenii de stiinta au repetat experimentul cu soareci modificati genetic care nu au reusit sa produca DICER in celulele lor adipoase, soarecii nu au beneficiat la fel de mult din programul de formare.
„Animalele nu au slabit sau grasime viscerala, iar starea lor generala de sanatate nu s-a imbunatatit”, spun cercetatorii.
Celulele adipoase de la soarecii modificati genetic nu au reusit sa-si alimenteze muschii cu combustibilul metabolic suplimentar de care aveau nevoie in timpul exercitiilor fizice intense.
Celulele adipoase consuma de fapt mai multa glucoza in timpul exercitiului, lasand mai putin combustibil pentru muschi. Acest lucru poate duce la hipoglicemie sau la niveluri scazute de zahar din sange. La sportivi, acest lucru le poate limita performanta.
Antrenament de intensitate mare
La voluntarii umani care au urmat 6 saptamani de antrenament la intervale de intensitate ridicata, cercetatorii au inregistrat o crestere de cinci ori in medie a cantitatii de DICER din tesutul lor adipos.
Exercitiul a sporit nivelul DICER atat la participantii mai tineri, a caror varsta medie a fost de 36 de ani, cat si la participantii mai in varsta, a caror varsta medie a fost de 63 de ani.
Pentru a confirma ca grasimea si muschiul comunicau prin intermediul moleculelor de semnalizare din sange, cercetatorii au injectat ser de sange de la un soarece care a suferit programul de exercitii intr-un soarece care nu a facut-o.
Aceasta infuzie de ser de la un soarece potrivit a crescut productia de DICER in tesutul adipos al destinatarului.
Aceasta constatare sugereaza ca persoanele instruite au una sau mai multe molecule in fluxul sanguin care induc direct o imbunatatire metabolica a tesutului adipos, explica Mori.
„Daca putem identifica aceste molecule, putem investiga daca acestea induc si alte beneficii ale exercitiilor aerobice, cum ar fi [imbunatatirea sanatatii inimii]”, adauga el. ,,Mai mult, s-ar putea sa ne gandim sa transformam aceste cunostinte intr-un medicament la un moment dat”.
Echipa a facut deja un pas in aceasta directie prin ingustarea campului la o anumita molecula de microARN numita miR-203-3p.
Au aratat ca, atunci cand muschii au consumat toate propriile depozite de glucoza in timpul exercitiilor prelungite, miR-203-3p semnalizeaza tesutul adipos pentru a face disponibil mai mult combustibil.
S-a constatat ca aceasta flexibilitate metabolica este esentiala pentru o sanatate buna, precum si pentru imbunatatirea performantei.
