Scriitorul român Matei Vișniec a explicat, într-un interviu acordat în contextul protestelor devenite violente din Franța, că manifestațiile de stradă au un rol central în viața politică a țării în care este stabilit, conform digi24.ro.

Dramaturgul leagă tensiunile actuale de tradiția revoltelor, de influența curentelor anticapitaliste și de problemele sociale acumulate. Protestele au pornit de la nemulțumirile studenților și au degenerat în violențe de stradă.

„Există o cultură insurecțională, o cultură a străzii”, a spus Vișniec. În interpretarea sa, francezii consideră strada un spațiu de decizie politică, alături de Parlament și de sediile partidelor, iar manifestațiile reactivează memoria revoluțiilor și a revoltelor din trecut.

Tradiția protestului și tensiunile sociale

Scriitorul a invocat Revoluția franceză, revoluțiile din 1830 și 1848, Comuna din Paris și mișcările din 1968. El susține că există în continuare forțe care consideră posibilă o revoluție anticapitalistă și a amintit influența istorică a Partidului Comunist și a mișcărilor maoiste din Franța.

În analiza sa, resentimentele din fostele colonii se suprapun peste problemele urbanistice. Vișniec afirmă că dezvoltarea cartierelor cu locuințe ieftine pentru populațiile provenite din imigrație a dus la formarea unor ghetouri.

El a criticat și partidul de extremă stângă Franța Nesupusă, despre care spune că legitimează violența prin argumentul că statul însuși exercită violență prin măsuri economice, inclusiv prin reforma pensiilor.

Avertisment privind fragilitatea democrației

Întrebat despre efectele electorale ale protestelor, dramaturgul a arătat că uzura puterii îl afectează pe Emmanuel Macron. Potrivit acestuia, atribuțiile extinse ale președintelui francez fac ca nemulțumirile să se concentreze asupra sa.

Vișniec consideră că ascensiunea extremei stângi și a extremei drepte depășește granițele Franței și pune presiune pe partidele tradiționale. „Democrația poate fi pierdută foarte ușor”, a avertizat el, pledând pentru protejarea și reinventarea acesteia.

Scriitorul a inclus între sursele de tensiune islamul radical și conflictele din Orientul Apropiat care se reflectă în societatea franceză.

Stabilit în Franța din 1987, Vișniec spune că asemenea crize revin periodic. El a lucrat un an la BBC și 32 de ani la Radio France Internationale.

În opinia sa, pesimismul francezilor este alimentat de preocupările privind pensiile, viitorul tinerilor și scumpirea locuințelor, materiilor prime și energiei. El consideră totodată că francezii cunosc insuficient dificultățile din estul Europei și din alte regiuni ale lumii.

Foto: Captură video Digi24

Sursă știre comunicateinpresa.ro