Antreprenoriatul din România aduce tot mai multe provocări oamenilor de afaceri, angajaților și chiar statului. Lecțiile dure ale ultimilor ani au scos la lumină vulnerabilități, dar și oportunități de care companiile care-și desfășoară activitatea în România ar putea profita.
Pandemia de COVID-19 a forțat companiile să regândească din temelii modul în care operează și să treacă, inevitabil, către digitalizare. În paralel, mediul legislativ și fiscal din România a suferit și el modificări și s-a transformat într-un teren ”de joc” instabil pentru mulți antreprenori. Creșterea taxelor, schimbările în reglementările muncii, impunerea unor noi norme de conformitate și adaptarea la cerințele Uniunii Europene în privința sustenabilității sunt doar câteva dintre aspectele care au complicat activitatea de zi cu zi a afacerilor.
Adaptabilitatea și capacitatea de inovare devin cele mai importante atribute pentru succesul pe termen lung al companiilor. Nu mai este suficient ca antreprenorii să-și gestioneze resursele sau să ofere un produs competitiv, ci a devenit imperativ să prevadă direcțiile în care se îndreaptă piețele:
Digitalizarea aduce un avantaj nesperat
Deși procesul a început cu câțiva ani în urmă, pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea tehnologiilor digitale într-un ritm fără precedent. Dacă înainte de pandemie digitalizarea era percepută ca un avantaj competitiv, acum a devenit o necesitate absolută pentru orice afacere care vrea să rămână relevantă.
Astăzi, companiile care nu oferă o experiență digitală ușor accesibilă riscă să fie ignorate de o mare parte a consumatorilor, care se așteaptă la soluții rapide și accesibile. Clienții moderni, în special generațiile mai tinere, vor interacțiuni rapide, preferând să acceseze produse și servicii prin intermediul aplicațiilor mobile sau al platformelor online.
Modificări legislative și fiscale care influențează mediul de afaceri
În ultimii ani, modificările fiscale au devenit o constantă, antreprenorii fiind nevoiți să țină pasul cu noile reglementări impuse de guverne: schimbări în cotele de TVA, impozitarea sau introducerea de noi taxe pentru anumite industrii.
De exemplu, cota de TVA a fost unul dintre cele mai discutate modificări fiscale ale ultimului deceniu. Începând cu 2015, aceasta a fost redusă de la 24% la 20%, iar apoi la 19%, fapt care a adus unele beneficii pe termen scurt, dar a complicat planificarea pe termen lung pentru afaceri. În plus, antreprenorii români trebuie să facă față și noilor taxe și contribuții, cum ar fi cea pentru mediu sau impozitarea specifică anumitor sectoare economice (precum impozitul pe clădiri).
Și legislația muncii din România a suferit numeroase modificări în ultimii ani, lucru care a afectat direct modul în care companiile își gestionează forța de muncă. Dacă înainte de 2020, telemunca era o opțiune rar întâlnită în România, în prezent companiile preferă această variantă.
De asemenea, modificările legate de salariul minim pe economie și de contribuțiile sociale au impactat bugetele companiilor. Creșterea salariului minim este văzută, pe de o parte, ca un sprijin pentru angajați, însă pe de altă parte pune presiune pe companii, mai ales pe cele din sectoarele unde forța de muncă necalificată reprezintă o componentă semnificativă a costurilor operaționale. Pentru multe afaceri mici și mijlocii, aceste creșteri salariale sunt greu de susținut, în special în contextul în care sunt însoțite de contribuții sociale mai mari.
Sustenabilitatea și responsabilitatea socială, imperativ pentru viitor
O altă tendință importantă care va influența din ce în ce mai mult mediul de afaceri din România este focusul pe sustenabilitate și responsabilitate socială. Politicile europene impun standarde stricte în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, utilizarea eficientă a resurselor și crearea unui mediu economic mai verde. Astfel, companiile care nu se aliniază acestor standarde ISO 14001 riscă amenzi, pierderea încrederii consumatorilor și a investitorilor.
Schimbările din comportamentul consumatorilor
Ultimii ani au adus o transformare profundă în modul în care oamenii consumă produse și servicii. Pandemia a accelerat comerțul online, dar a dus și la creșterea interesului pentru produse locale.
Afacerile transparente, autentice și etice în ceea ce privește modul de operare au un avantaj competitiv semnificativ pentru că oamenii vor să știe cum sunt produse bunurile pe care le cumpără și dacă companiile sunt responsabile din punct de vedere social.
Nici loialitatea față de branduri nu mai este la fel de puternică cum era odată. Consumatorii sunt dispuși să încerce alternative câtă vreme răspund mai bine nevoilor pe care le au sau le reflectă valorile personale.
