Programul de guvernare al Guvernului Luca Niculescu: pensii indexate, taxe schimbate și investiții de miliarde

Guvernul Luca Niculescu a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, care include reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030, indexarea pensiilor începând din 2027 și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Documentul prevede reforme administrative, investiții în energie, infrastructură și apărare, dar o parte dintre măsuri sunt condiționate de situația bugetară și de identificarea surselor de finanțare.

Programul de guvernare are ca obiectiv central continuarea consolidării fiscale, cu accent pe reducerea risipei bugetare, îmbunătățirea colectării veniturilor, stimularea investițiilor și relansarea producției interne. Guvernarea ar urma să fie evaluată lunar, pe baza rezultatelor obținute, iar reformele ar viza atât instituțiile centrale, cât și administrațiile locale.

Printre principalele direcții se numără reducerea deficitului bugetar, reorganizarea ANAF, simplificarea relației dintre cetățeni și stat, dezvoltarea infrastructurii și creșterea capacității economiei românești de a produce bunuri care sunt în prezent importate.

Deficitul bugetar, reducerea cheltuielilor și eliminarea IMCA

Una dintre principalele ținte ale programului este reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030, urmată de stabilizarea și diminuarea datoriei publice. Pentru anul 2027, cheltuielile nete ar urma să crească cu cel mult 4,6%, în timp ce cheltuielile de personal din sectorul public ar trebui să scadă gradual, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.

Documentul prevede menținerea principiului cotei unice de impozitare și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027, fără o nouă amânare a măsurii. În paralel, impozitarea proprietăților ar urma să fie modificată gradual, astfel încât să se apropie de valoarea de piață, iar sistemul de accize să fie revizuit pe baza unui calendar predictibil.

Facilitățile și scutirile fiscale vor fi evaluate, iar cele care nu generează rezultatele urmărite ar putea fi eliminate. Prin aceste măsuri, Executivul urmărește să reducă presiunea asupra bugetului și să creeze un cadru fiscal mai predictibil pentru mediul de afaceri, fără a renunța la obiectivul consolidării finanțelor publice.

ANAF, reorganizat și controale bazate pe analiza de risc

Reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală reprezintă una dintre principalele măsuri prin care Guvernul intenționează să crească veniturile bugetare. Programul prevede trecerea la controale bazate într-o măsură mai mare pe analiza de risc, cu obiectivul reducerii evaziunii fiscale spre media europeană.

Contribuabilii care își îndeplinesc în mod constant obligațiile fiscale ar urma să beneficieze de un sistem de evaluare pozitivă, denumit „scoring fiscal pozitiv”. Acesta ar putea permite rambursări mai rapide, controale mai puține și proceduri simplificate pentru eșalonarea obligațiilor fiscale.

În același timp, autoritățile își propun să accelereze recuperarea arieratelor, să reducă diferența dintre TVA care ar trebui colectată și cea efectiv încasată și să intensifice verificările privind prețurile de transfer. Un alt obiectiv este combaterea practicilor prin care profiturile sunt transferate artificial în afara României, pentru diminuarea obligațiilor fiscale datorate statului român.

Relansarea economiei prin investiții și reindustrializare

Programul de guvernare propune o Strategie Națională de Competitivitate și înființarea unui Consiliu Național de Productivitate, cu scopul de a crește competitivitatea economiei românești și de a stimula investițiile în sectoarele considerate strategice. Sunt prevăzute scheme de sprijin pentru clustere industriale, produse care contribuie la deficitul comercial, materii prime critice, cercetare și tehnologii avansate, industria de apărare, investiții regionale și întreprinderi mici și mijlocii.

Instrumentele financiare avute în vedere includ granturi, garanții, bonificații de dobândă și credite fiscale, inclusiv pentru activitățile de cercetare-dezvoltare. Direcția urmărită este dezvoltarea capacității de producție interne și reducerea dependenței de importuri în domeniile în care România are potențial de dezvoltare.

Indexarea pensiilor și actualizarea salariului minim

Pensiile ar urma să fie din nou indexate începând din 2027, în limitele sustenabilității bugetare. Programul nu stabilește, în prezentarea măsurilor, un procent unic de majorare, ci condiționează aplicarea indexărilor de posibilitățile financiare ale statului.

Pentru persoanele vulnerabile și gospodăriile afectate de prețurile energiei este prevăzut un pachet de sprijin țintit. În ceea ce privește salariul minim, Guvernul propune actualizarea anuală pe baza unui mecanism predictibil.

Tot în 2027 ar urma să fie adoptată o nouă lege a salarizării unitare în sectorul public, care să corecteze inechitățile existente. Documentul precizează însă că reforma nu ar trebui să conducă la majorări uniforme ale salariilor bugetarilor, dacă acestea nu sunt susținute de spațiul fiscal disponibil.

Măsuri pentru tineri, familii și piața muncii

În domeniul pieței muncii, Guvernul propune un Pact Național pentru Piața Muncii și extinderea programelor de formare profesională în meseriile pentru care există deficit de personal. Programul „Primul loc de muncă” ar urma să vizeze aproximativ 21.000 de tineri NEET, adică persoane care nu sunt încadrate în muncă și nu urmează o formă de educație sau de formare profesională.

În ceea ce privește sprijinul pentru familii, programul include un proiect de fertilizare in vitro (FIV) pentru până la 10.000 de beneficiari pe an, cu un plafon de 15.000 de lei pentru fiecare beneficiar. De asemenea, Executivul propune păstrarea temporară a indemnizației pentru părinții care revin mai devreme la serviciu.

Sănătatea și educația, priorități strategice

Programul de guvernare propune schimbarea treptată a modului în care sunt distribuite resursele din sistemul sanitar, prin creșterea finanțării pentru medicina de familie, prevenție, centre comunitare și servicii medicale în ambulatoriu. Obiectivul este reducerea presiunii asupra spitalelor și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale înainte ca afecțiunile să necesite internare.

Programul „Masă sănătoasă” ar urma să fie extins gradual, obiectivul generalizării fiind stabilit pentru anul școlar 2029-2030. Guvernul propune și dezvoltarea programului „Școală după școală”, cu un interval de funcționare cuprins între orele 8:00 și 17:00.

Energie, infrastructură și agricultură

În sectorul energetic, programul prevede dezvoltarea unor capacități noi de producție de aproximativ 5.800 MW până la sfârșitul anului 2027. Din total, circa 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile, iar 2.200 MW din centrale pe gaze.

Programul de guvernare stabilește ca obiectiv depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028. Printre proiectele prioritare se numără autostrăzile A1 Sibiu-Pitești, A0, A7 și A8.

În agricultură, Guvernul propune completarea despăgubirilor acordate pentru seceta din 2025, de la 63 de euro la 200 de euro pe hectar. Începând din 2027 ar urma să fie introdus un mecanism permanent de asigurare împotriva secetei.

Cheltuieli pentru apărare și fonduri europene

Programul de guvernare prevede creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, cu un calendar care se întinde până în 2035. Structura propusă include 3,5% din PIB pentru apărarea propriu-zisă și 1,5% pentru cheltuieli conexe.

Programul stabilește drept priorități închiderea proiectelor din PNRR, accelerarea absorbției fondurilor europene aferente perioadei 2021-2027 și pregătirea portofoliului de investiții pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru intervalul 2028-2034.