Ucraina cere din nou UE un ajutor de 32,6 miliarde de euro pentru 2027

Ministrul ucrainean de finanţe, Sergii Marcenko, a cerut sâmbătă Uniunii Europene o finanţare suplimentară de 32,6 miliarde de euro pentru anul viitor, solicitare pe care Comisia Europeană a anunţat că o va analiza pe fondul intensificării agresiunii ruse.

Solicitarea a fost transmisă în cadrul reuniunii informale a miniştrilor de finanţe din statele UE, desfăşurată la Dublin. Ministrul ucrainean a insistat că ţara sa se confruntă în prezent cu „nevoi de finanţare neacoperite” de aproximativ 32,6 miliarde de euro.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat într-o conferinţă de presă că Bruxellesul şi Kievul colaborează pentru a stabili aceste nevoi. Oficialul european a precizat că instituțiile vor putea cuantifica deficitul într-un termen relativ scurt.

Dombrovskis a subliniat că necesarul de finanţare este în creştere, menţionând că „invazia şi agresiunea rusă se intensifică”. De asemenea, evaluările Fondului Monetar Internaţional indică faptul că sprijinul financiar extern deja promis ar putea fi insuficient şi ar necesita o suplimentare.

Programul actual de asistenţă financiară

Suma cerută de Kiev s-ar adăuga programului european de asistenţă în valoare de 90 de miliarde de euro aflat în derulare. Acesta constă într-un împrumut din care Ucraina primeşte tranşe până la sfârşitul anului viitor.

Banii sunt împărţiţi astfel:

• 60 de miliarde de euro pentru achiziţii militare;
• 30 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului bugetar.

Împrumutul va fi rambursat de Kiev numai dacă Rusia va plăti „reparaţii de război”. În caz contrar, suma va fi achitată de statele membre ale UE care au acceptat să garanteze mecanismul. Singurele state care au refuzat să participe la garantarea împrumutului sunt Ungaria, Cehia şi Slovacia.

Utilizarea activelor ruseşti îngheţate

Referitor la noi opţiuni de finanţare, comisarul european a afirmat că executivul comunitar nu exclude repunerea în discuţie a propunerii de anul trecut privind folosirea activelor ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Moscovei.

O astfel de măsură a fost cerută luna trecută de Spania, Polonia, Olanda şi Suedia. Într-o scrisoare comună, cele patru state au avertizat că împrumutul de 90 de miliarde de euro nu este suficient.

Propunerea a fost discutată în decembrie 2025, însă statele UE nu au ajuns la un consens. Opoziţia principală a venit din partea Belgiei, unde se află majoritatea activelor şi al cărei guvern se teme de represaliile Moscovei.

În cele din urmă, statele membre au convenit ca împrumutul de 90 de miliarde de euro să fie finanţat prin emiterea de datorie comună a UE. Cele trei ţări care au cerut scutire de la mecanismul de garantare au obţinut-o ameninţând că altfel ar fi blocat iniţiativa prin veto.