Aciditatea gastrică, cunoscută și sub denumirea de arsuri la stomac sau reflux acid, este una dintre cele mai frecvente afecţiuni digestive, declanşată atunci când acidul produs în stomac urcă în esofag, provocând senzaţie de arsură şi disconfort în zona pieptului şi a abdomenului.

Ce este aciditatea gastrică?

Aciditatea gastrică reprezintă un proces normal de digestie, în care acidul clorhidric descompune alimentele şi distruge bacteriile. Problema apare când acest acid pătrunde în esofag, al cărui mucoasă nu este pregătită să îl suporte. În mod obișnuit, sfincterul esofagian inferior reglează trecerea dintre stomac şi esofag; dacă acesta nu funcționează corect, acidul gastric poate urca, generând arsură şi iritație.

Cauzele acidității gastrice

Multiple factori pot declanşa aciditatea gastrică, de la obiceiuri alimentare la stres şi anumite afecţiuni medicale.

1. Dieta dezechilibrată

Anumite alimente sunt recunoscute pentru potenţialul lor de a provoca reflux acid:

  • Alimentele acide, cum ar fi citricele şi roşiile.
  • Alimentele picante, care stimulează secreţia de acid gastric.
  • Alimentele grase şi prăjite, care încetinesc digestia şi cresc producţia de acid.
  • Băuturile carbogazoase şi cofeinizate (sucuri acidulate, cafea, ceaiuri negre), care relaxează sfincterul esofagian inferior.

2. Consumul de alcool și fumatul

Alcoolul intensifică producţia de acid gastric, iar fumatul slăbeşte sfincterul esofagian inferior şi reduce cantitatea de salivă, un factor natural de neutralizare a acidului.

3. Stresul și anxietatea

Stresul poate crește secreţia de acid şi poate încetini digestia prin hormonii eliberaţi (cortizol), agravând simptomele de aciditate.

4. Mesele copioase și neregulate

Consumul de porţii mari sau la intervale neregulate pune presiune pe stomac, determinând producerea unei cantităţi mai mari de acid. Mesele târzii, urmate de culcare imediată, pot accentua refluxul.

5. Anumite medicamente

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) precum aspirina şi ibuprofenul irită mucoasa stomacului. Alte medicamente care pot favoriza aciditatea includ antidepresivele, anumite antibiotice şi medicamentele antihipertensive.

6. Hernia hiatală și alte afecţiuni medicale

Hernia hiatală permite deplasarea unei părţi a stomacului în piept, afectând funcţionarea sfincterului şi facilitând refluxul. Alte condiţii asociate sunt diabetul, gastropareza şi sindromul de colon iritabil.

Simptomele acidității gastrice

Aciditatea gastrică se manifestă printr-o serie de simptome care pot afecta calitatea vieţii.

1. Arsuri la stomac

Senzaţia de arsură în partea superioară a abdomenului şi în piept, adesea intensificată după masă sau în timpul nopţii.

2. Refluxul acid

Gust amar sau acru în gură cauzat de urcarea acidului în esofag, accentuat de poziţia culcată imediat după masă.

3. Senzaţia de balonare

Acumularea de gaze şi acid în stomac produce disconfort abdominal şi senzaţia de „stomac plin”, chiar şi după cantităţi mici de alimente.

4. Râgâieli frecvente

Corpul încearcă să elimine gazele prin râgâieli, adesea însoţite de reflux şi disconfort esofagian.

5. Greaţă și vărsături

În unele cazuri, aciditatea poate declanşa greaţă şi, ocazional, vărsături, în special după mese copioase.

6. Dificultăţi la înghiţire

Iritaţia esofagiană poate duce la disfagie, dificultate în a înghiţi alimente şi lichide, semn al refluxului acid avansat.

Prevenţia acidității gastrice

Prevenirea constă în adoptarea unor obiceiuri sănătoase şi ajustarea stilului de viaţă.

1. Adoptarea unei diete sănătoase

O dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale şi proteine slabe, reduce riscul de aciditate. Se recomandă evitarea alimentelor prăjite, picante, acide şi a băuturilor carbogazoase. Înlocuirea cafelei şi a ceaiului negru cu ceaiuri din plante, cum ar fi muşeţelul, poate diminua simptomele.

2. Evitarea alcoolului și renunțarea la fumat

Reducerea consumului de alcool şi renunțarea la tutun contribuie la menținerea integrităţii mucoasei gastrice şi la funcţionarea corectă a sfincterului esofagian.

3. Menținerea unui program regulat al meselor

Consumul de mese mici şi frecvente, mestecarea temeinică şi respectarea unui interval de 2‑3 ore între cină şi culcare facilitează digestia şi diminuează producţia excesivă de acid.

4. Controlul stresului

Tehnicile de relaxare – meditație, exerciţii de respirație şi yoga – pot reduce nivelul de cortizol şi, implicit, secreţia de acid gastric.

5. Menținerea unei poziţii corecte după mese

Evitaţi poziţia culcată imediat după masă; staţi drept sau ridicaţi uşor capul pentru a menţine acidul în stomac.

6. Consultarea unui medic pentru opţiuni de tratament

Dacă simptomele devin recurente, este indicat să solicitaţi sfatul unui specialist. Tratamentul poate include antiacide, inhibitori ai pompei de protoni şi recomandări personalizate privind alimentaţia şi stilul de viaţă.