Cancerul de col uterin este o boală malignă a celulelor colului uterin, strâns legată de infecția persistentă cu virusul papiloma uman (HPV). Depistarea precoce prin testul Papanicolau și vaccinarea anti‑HPV reprezintă principalele mijloace de prevenție și de creștere a șanselor de tratament eficient.

Ce este cancerul de col uterin?

Este o afecţiune în care celulele de pe suprafaţa colului uterin cresc necontrolat, formând tumori care, în stadii avansate, se pot răspândi în alte părţi ale corpului.

Tipuri principale

  • Carcinom cu celule scuamoase – cel mai frecvent tip, care se dezvoltă în celulele plate de pe suprafaţa exterioară a colului.
  • Adenocarcinom – se formează în celulele glandulare din canalul cervical; este mai rar, dar poate fi mai greu de diagnosticat.

Cauze și factori de risc

Principalul factor cauzal este infecţia cu HPV, în special tulpinile cu risc ridicat (HPV‑16 și HPV‑18). Acestea pot provoca modificări precanceroase ce evoluează în cancer.

Factori care cresc riscul

  • Număr mare de parteneri sexuali
  • Debut precoce al activităţii sexuale
  • Sistem imunitar slăbit – de exemplu, persoanele cu HIV/SIDA sau cele aflate sub tratamente imunosupresoare
  • Fumatul – substanţele toxice pot slăbi capacitatea celulelor de a combate HPV
  • Istoric familial de cancer de col uterin

Simptome

În stadiile incipiente boala poate fi asimptomatică, motiv pentru care screeningul este esenţial. Pe măsură ce evoluează pot apărea:

  • Sângerări vaginale anormale – între menstruaţii, după actul sexual sau la menopauză
  • Secreţii vaginale neobişnuite – apoase, cu urme de sânge sau miros neplăcut
  • Durere în timpul actului sexual
  • Durere pelvină – continuă sau intermitentă, indicând posibila răspândire a cancerului

Diagnostic

Detectarea timpurie se realizează prin teste de screening şi investigaţii suplimentare.

Testul Papanicolau

Metoda principală de screening, recomandată femeilor de la 21 de ani, la un interval de trei ani (sau conform indicaţiilor medicului).

Testarea HPV

Identifică prezenţa tulpinilor cu risc ridicat şi este adesea efectuată împreună cu Papanicolau, în special pentru femeile peste 30 de ani.

Colposcopia

Examinare detaliată a colului uterin cu ajutorul unui colposcop, indicată când rezultatele Papanicolau sunt anormale.

Biopsia cervicală

Prelevarea unui eşantion de ţesut pentru confirmarea prezenţei celulelor canceroase.

Imagistica medicală

În cazurile confirmate se pot folosi CT, RMN sau PET pentru stadializarea şi evaluarea extinderii tumorii.

Opţiuni de tratament

Tratamentul depinde de stadiul bolii, tipul celular şi starea generală de sănătate a pacientei.

Chirurgia

  • Conizație – excizia unei porţiuni conice a colului, utilizată pentru leziuni precanceroase sau cancer în stadiu foarte incipient.
  • Histerectomie – îndepărtarea completă a uterului, uneori şi a ţesuturilor înconjurătoare şi a ganglionilor limfatici, indicată pentru cancer localizat.

Radioterapia

Foloseşte radiaţii de înaltă energie pentru distrugerea celulelor canceroase, fiind adesea combinată cu chimioterapia în stadiile avansate. Poate fi externă sau internă (brahiterapie).

Chimioterapia

Medicamentele distrug sau inhibă creşterea celulelor canceroase şi sunt utilizate în combinaţie cu radioterapia sau în cazurile de metastază.

Terapia ţintită şi imunoterapia

Opţiuni pentru cancer avansat, care vizează proteine sau gene specifice şi stimulează sistemul imunitar să recunoască şi să elimine celulele canceroase.

Prevenirea cancerului de col uterin

Prevenţia se bazează pe vaccinarea anti‑HPV, screeningul regulat şi reducerea factorilor de risc.

Vaccinarea anti‑HPV

Este cea mai eficientă metodă de prevenire. Vaccinul protejează împotriva tulpinilor HPV‑16 şi HPV‑18 şi este recomandat fetelor şi băieţilor cu vârsta de 11‑12 ani, dar poate fi administrat până la 26 de ani (în unele cazuri, până la 45 de ani).

Screeningul regulat

Testul Papanicolau şi testarea HPV permit identificarea modificărilor precanceroase înainte ca acestea să devină canceroase. Femeile trebuie să respecte intervalele de control stabilite de medic.

Reducerea factorilor de risc

  • Evitarea fumatului
  • Adoptarea unui comportament sexual responsabil